Memories of Absalon Jones (in Romanin)-by J.L. & A.G.

[Andy G.]

MEMORIILE LUI ABSALON JONES
(extras din "manuscrisul")

Prima parte : Lacul

Traiesc de citva timp o aventura pe care as numi-o fantezie, desi pare a fii o aversiune a mea, poate si a dvs., pentru cuvintele relevante din frazele descrise,cit de fantastica sau nu, aventura mea nu e de loc neplauzibila.
Chiar daca ea ma sileste sa-mi pun intrebari carora, dat fiind materialismul meu,le credeam de prisos.
Caci,de pilda, la intrebarea: exista suflet? Raspundeam hotarit: da, fara sa uit sa adaug: da, exista, in masura in care exista un corpcare sa-l cuprinda.Si pentru a infunda pe cei ce incercau sa ma convinga de contrariu, pescuind vreun argument teologic sau profane metaforic,le dadaeam exemplul lacului:
Luati o intindere de apa. Cind undele sintlinistite, pe suprafata ei apare o oglinda in care se reflecta intreg cerul, ca si tot ce e in jur: arbori, iarburi,dindu-ne imaginea virtuala si rasturnata a unui univers real,pilpaibil.Oglinda este sufletul acelei ape. Secind-o, inin mod necesar se va midtui si oglinda, sufletul ei. Ceea ce inseamna, cred eu, ca oglinda, sufletul, sau cum ii veti zice, exista, dar ca un reflex al corpului, in care numai iluzariul salasuieste separat.
Dupa cum vedeti, aveam o creatie clara,fundamentala,de care nu ma puteam dezice fara sa mint, fara sa ma injosesc prin rea credinta. Sau, daca avind o revalatie de genul celei traite de cei mai mari oameni din istoria universala, insa declare ca n-am fost victima sau binefeciarul-nici unei rvelatii mistice. Continui sa judec totul la fel ca inainte, am ramas acelasi, cit poate ramine neschimbat un om prin care trece, inecluctabil, timpul.
Si totusi, aventura in care am intrat ma sileste sa-mi pun intrebari,care,pina in ajun, mi s-ar fi parut nesfirsit, cel putin otioase.

Oare... poate sufletul sa se desprinda de corpul in care se afla...?